Emigranţii

Colo sus, pe-un cap de munte,
Stă o stea c-un cer pe frunte.
Zarea pare luminată,
Steaua palidă se-arată!

Jos, la poalele de munţi,
Fierbe totul, se ard minţi!
Vâjâie în cerc sărmane,
Plâng copii, suspină mame!

Văi, prăpăstii mişcă-n cale
Şiruri de rebeli la vame,
Îndesesc cortegii noi,
De-s îngheţuri, de sunt ploi!

Noaptea binele-şi încearcă,
Slobozind ecou de şoaptă:
- Doamne, Dumnezeul bun,
Luminează al nostru drum!

Nu la mine eu gândesc,
La copii, să mi-i hrănesc!
Nu-ţi cer aur ori palate,
Un codru de pâine, poate!..

Cerule, ne eşti salvare,
Greul tot, fă-l să dispară:
Să trăim frate cu frate
Toţi cu minte luminată!

Cerule, lumină vie,
Trimite-mi o bucurie,
Să avem o flăcăruie
Caldă plaiul meu şi mie!

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!