Gând mut

(Sentiment)

Amurg întârziat, în oră devreme
Umbra nu-mi mai ţine pasul
Pierdută-n urmă, aleargă şi geme
Încercând să-mi asculte-a inimii glasul.
Un răgaz scurt îi ofer, să revină
Timp în care, subtil te zăresc
Gândul nu-mi tace, uşor suspină
Acum... În ochi, te privesc.
Sufletu-mi luminează-n întuneric
Emoţiile nu le pot controla
Vezi... Taci... Zâmbeşti feeric,
Iar eu, încep frenetic-a fabula.
Te privesc, dincolo de masă
În gând mâinile ni le-mpletesc
Cărţile din jur ne acompaniază
Despre noi parcă-ncep şi povestesc.
Impunătoare a sosit ora nedreaptă
În frig să ne scoată, nemiloasă
Ridicându-ne din loc ca la armată
Tulburând a noastră seară frumoasă.
Pe alei întunecate, linişte asurzitoare
Plimbându-ne, un singur sunet se mai aude
E glasul tău, în minte-mi pătrunzătoare
Fior de frig nu mai creează unde.
E timpul despărţirii noastre crude
Fiecare urmându-şi nestingherit drumul
Speranţa unei reîntâlniri, tu nu-mi ascunde
Promite-mi că astă seară a fost începutul.
Şopteşte-mi tainic fără să pot auzi
Cuvintele care-ţi sunt create de mine
Priveşte-mă, spune-mi că ai să revi
Şi tăcut o să mă ţi în braţe la tine.
Cu gânduri rătăcite, nespuse vreodată
Vocea-mi tremurândă-ţi strigă numele
Adorm şi astăzi de tine nesărutată
Lacrima-mi plânge şi ţipă sentimentele.
O seară şi încă o zi cu tine-n suflet
Au trecut parc-aevea şi pierdută sunt
Sperând ca mâine să nu mai cuget
Să-nving acest gând, departe de tine, e crunt.

poezie de Diana Moraru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!