Eter
și în bezna mea
lumina se crăpa de ziuă
a bună dimineața, scumpă doamnă
și cerul înflorea mireasmă de grâu abia încolțit
precum o fată mare nedusă încă la altar
așa credeam că tot ce visez
se și întâmplă
dar, iată, visul nu e pentru muritor, simplă doamnă
e ca un guler de vulpe polară
lăsat în șifonier pe timpul verii
sunt un biet om, femeie sunt
zidirea lui Dumnezeu
cerberul paznic scării de jos în sus
unde urcatul din treaptă în treaptă se face
și treapta face cărare prin mine
ca din magie umbrele noastre
se desprind de sol și cad
cade tot cerul într-o eternitate
poezie de Silvia Bitere din Gri kamikaze
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre lumină
- poezii despre virginitate
- poezii despre vară
- poezii despre timp
- poezii despre religie
- poezii despre femei
- poezii despre dimineață
- poezii despre cereale
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.