Şi vom fugi din somn în primăvară

adună-ţi rădăcinile din timp
şi lasă frunzele să-şi caute norocul
noi doi ne-om strânge cerul din priviri
şi ne vom căuta prin vise albe locul

cu şoapta buzelor îţi îmbrac umbra-n taine
şi-n aburul privirii te ascund
în palmă îţi strâng urma nedospită
şi în uitare te răpesc. eu trup, tu gând

te-aştept să înverzim printre ecouri
şi înserarea să ne-acopere uitarea
în vise te-am zidit pentru vecie
şi din cuvinte-am zămislit cărarea

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!