Dor de-acasă...
Aș vrea să știi că îmi e dor
De apa lină de izvor,
De fetele-mbrăcate-n ie,
De vatra cu miros de pâine...
De un cuptor cu cozonaci,
De câmpul învelit cu maci,
Mi-e dor de strugurii din vie
De tot ce-a fost și n-o să fie...
De ochi-nlăcrimați ce-așteptă
Și de cireșul de la poartă,
De mămăliga din ciaun,
De țurca ce-o jucam pe drum...
De florile de pe terasă
De glia noastră strămoșească,
Mi-e dor să-mi spui că mă iubești
Și seara să mă învelești...
Mi-e dor de plapuma de lână
Mi-e dor să mă mai ții de mână,
Mi-e dor un pic să mă mai cerți,
Să mă săruți și să mă ierți...
Și-aș vrea să știi că ești frumoasă
Cu parul alb ca de matasă,
Când mă aștepți în prag cu dor
Și simt al inimii fior...
Mi-e dor de voi, mamă și tată,
Mi-e dor de casa părintească,
Mi-e dor să fim din nou copii
Și să ne mângâi... să ne-alini...
poezie de Dan Moraru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tată
- poezii despre sărut
- poezii despre struguri
- poezii despre seară
- poezii despre pâine
- poezii despre mămăligă
- poezii despre mamă
- poezii despre lână
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.