Icoana mamei din oglindă
Privesc în oglindă. Măicuță, tu taci.
Doar semne cu mâna-n tăcere îmi faci.
Un zid se sfărâmă, ades îmi zâmbești
Și timpul se-ascunde-n frânturi de povești.
Oh, timpul își toarce fuiorul de vis.
Cu mânna, prin timp am trecut, te-am atins.
Azi ninge la tâmple... Clepsidra s-a spart...
Măicuța mea bună, eu nu te-am uitat.
O lacrimă curge prin mine-napoi...
Icoană, măicuță, vegheat-ai, ca noi,
În suflet s-avem libertatea de-a fii
Fântână de soare și vis, veșnicii...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Rodica Nicoleta Ion. [Vezi și următoarele:
- poezii despre tăcere
- poezii despre timp
- poezii despre icoane
- poezii despre zâmbet
- poezii despre visare
- poezii despre suflet
- poezii despre prezent
- poezii despre ninsoare
- poezii despre mamă
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.