Timp pasager romanțios
peste sate plutește fumul gros din sobe
frigul s-a instalat peste țara întreagă
preoții s-au înveșmântat cu negre robe
și predică-n biserici din scriptura dragă.
urmele se pierd prin ploaia ce cade
viața ca sufletul s-a dilatat în bolte
romanța toamnei răsună în cascade
dospodari sunt fericiți cu a verii recolte.
e timpul nunților cu armonii în spații
coloane de iubire se ridică la cer
avânturile vremii nutresc la constelații
de vise și de fericire când grijile pier.
leagăn al uitărilor prilej de revelații
este timpul meu prin lume pasager.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre religie
- poezii despre fericire
- poezii despre creștinism
- poezii despre țări
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre vară
- poezii despre toamnă
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.