Adun pentru un mâine...
Adun lumini de suflet pe drumul vieții mele
Ce strălucesc în juru-mi, ca stelele din cer!
Și le culeg cu drag, punând de-o parte cele
Ce-mi dăruiesc lumina cu veșnicul mister!
Îmi fac apoi din ele, depozit pentr-un mâine,
Când întuneric poate-oricând să se abată!
Și caut să mai strâng ceva și pentru cine,
Puterea nu o are și pare să nu poată...
Și ne încropim un cer, ocean geamăn de stele!
Să semănăm lumină, să strălucim de dor...
Și cu sclipiri de-argint asemenea cu ele,
Să încântăm privirea, lucind asemeni lor!
poezie de Mihaela Ciofoaia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Mihaela Ciofoaia. [Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre stele
- poezii despre întuneric
- poezii despre viitor
- poezii despre viață
- poezii despre suflet
- poezii despre ocean
- poezii despre dor
- poezii despre cadouri
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.