Joc de imaginație
în răsărituri magice mereu am renăscut
cu o dragoste pură am atins universul
credința de argint a fost ca un scut
luptând cu tristețea să-i găsesc reversul
am împletit și noaptea muzica și versul
să-mi încânt prietenii cu talentul meu
am fost determinată să evit regresul
pavând cu vise mari drumul spre apogeu
am fugit de moarte pe alei de cântec
măcinând iluzii la moara cu noroc
cu suita de reforme suferința o spintec
călită de furtuni de ploi și de foc
speranței sfâșiată i-am cusut un petec
albastru aprins... cu imaginația mă joc
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre muzică
- poezii despre imaginație
- poezii despre visare
- poezii despre versuri
- poezii despre tristețe
- poezii despre talent
- poezii despre suferință
- poezii despre prietenie
- poezii despre poezie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.