Metamorfoză

iubesc vibraţiile care se nasc din fericire
lasă mult în urmă temerea şi tristeţea
când muzica respiră acorduri de iubire
destramă misterul etalându-şi fineţea.

iubesc gândul ce înfrânge esenţele morţii
care desfigurează iluzia şi fantezia
în aparenţe mă declar de partea vieţii
în ceasuri de tihnă muzica mi-e frenezia.

gânduri în noapte au precizie misterioasă
un laconism tulburător agită vise
în adierea amintirilor mă simt voioasă
mă conversez cu vântul din raţiuni admise.

asist cu conştiinţa la metamorfoză
uneori sunt lotus alteori sunt roză.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!