Și stelele plâng câteodată
furtuna culcă la pământ suave gladiole
cântecul toamnei e acoperit de brumă
pe marea-nvolburată se scufundă iole
țărmuri de poveste sufocate-s de spumă
paradisul este des asaltat de tornadă
natura e fragilă ca pruncul nou născut
ce face Dumnezeu de nu poate să vadă
dezastrele din lume, ce e de făcut?
proxeneți și pedofili agresează copile
plâng părinții cu copii de boli decimați
haosul se extinde peste-abătute zile
în țara mea condusă de zei blestemați
pe tărâmuri ruinate se văd urme de șenile
stelele suspină cu ochi înlăcrimați
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre copilărie
- poezii despre țări
- poezii despre zile
- poezii despre tornade
- poezii despre toamnă
- poezii despre timp
- poezii despre stele
- poezii despre religie
- poezii despre rai
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.