Călifarul nu ştie geografie

Toamna e din nou stăpână
Păsările-ncep să plece.
Lor le este tare frică
De-anotimpul alb şi rece...

Berze, dropii, rândunele,
Toate-şi iau la revedere
Părăsind ca-n orice toamnă
Cuiburile sezoniere.

Stoluri, stoluri, zboară iute
Către ţările mai calde
Unde nu există iarnă,
Unde soarele te arde.

Toate ştiu, se pare, drumul
Învăţat dintodeauna
Dar să vezi acum trăznaie,
Dintre toate, este una...

Care n-a ţinut aproape
De-al său stol. E cam nărod...
Călifarul nostru, iată,
A ajuns la Polul Nord.

Toată lumea îl întreabă:
-Măi băiete, ce să fie?
-Mi-e ruşine... vara asta
Am lipsit la geografie!

-N-am văzut de când e lumea
Pasăre aşa năroadă.
De-acum pleci să-ţi cauţi stolul
Cu un GPS la coadă!

poezie de Petre Crăciun din Primul zbor. Poezii pentru copii
Adăugat de MG
Votează! | Copiază!