Confesiune

pe coama timpului zbor către cer
ca într-un avion cu mii de locuri
steaua mă aşteaptă să fiu un reper
de iluminare - fără măşti şi jocuri.

toată lumea spre cer se îndreaptă
cu viaţa împărţită pe iubiri
am creat emoţii născute din şoaptă
nu am pierdut vremea cu uneltiri.

am împăcat mereu pe unu cu doi
munţii îmi sunt fraţi mă păzesc de prăpăstii
am ţinut ascunsă mulţimea de nevoi
slovele luminii am vrut să le-mprăştii.

Dumnezeu mi-e Tată şi mi-a dat de toate
să strâng anii vieţii scumpe nestemate.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!