Pe malul celălalt al nopții
parcă stăteam pe un mal înalt de lumină
privind cu nesaț
caii albi pe care nu i-am avut niciodată
păscând într-un fel de grădină,
erau multe neamuri călare pe niște îngeri de armăsari,
tata, pe care nu l-am văzut niciodată,
parcă-i făcea mamei semne pe cer
ca să ne mai naștem o dată,
și-mi spunea,
- vezi fiule, mânzul acesta de inorog
de pe malul celălalt al nopții?
am să te învăț cândva să-l încaleci
după ce-ți vei fi făcut treaba
în lumea oamenilor,
pe care eu nu am avut timp
să o cunosc prea bine.
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre cai
- poezii despre înălțime
- poezii despre învățătură
- poezii despre îngeri
- poezii despre unicorni
- poezii despre timp
- poezii despre tată
- poezii despre noapte
- poezii despre naștere
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.