Somn
Copleșit de neliniști
un somn,
și-un dor de somn,
mă mistuie-ncontinuu,
în acest adânc de codru
atât de bântuit de fiare.
Treaz sunt, oare,
sau adormit?
... Treaz sunt totuși,
căci în plină toamnă,
umblu și mă pierd
în codrul desfrunzit,
însoțit doar de foșnetul
multor temeri,
aidoma freamătului
frunzelor uscate
răvășite de pașii mei
îndreptându-se spre nicăieri,
în timp ce
cu acest maldăr de cuvinte,
încerc să desenez
umbra lungă a zilelor
tot mai scurte.
poezie de Vlad Flavius
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Vlad Flavius. [Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre somn
- poezii despre păduri
- poezii despre căderea frunzelor
- poezii despre zile
- poezii despre toamnă
- poezii despre frunze
- poezii despre frică
- poezii despre dor
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.