Primul Cadou
E chiar aici tăticule.
Îl simt curgând prin mine,
E înnodat între clavicule,
Nu pleacă fără tine.
Și când respir mai apăsat
Îl simt în gât și-n limbă.
Îl simt în ce-am mâncat
Și-n tâmple când încep să frigă.
Îl simt ca pe o rană aproape vindecată.
Un sunet spart în mine ca un ciocan la judecată.
O apăsare surdă ca o nepăsare.
Un semn din naștere care te doare.
poezie de Alexandru Horghidan (2018)
Adăugat de Alexandru Horghidan
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre sunet, poezii despre naștere, poezii despre mâncare sau poezii despre cadouri
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.