Chiar și nimicul are nevoie de o măsură
altfel cum am cunoaște restul numit ceva
o spun așa ca pe o amăgire
că nu am făcut umbră degeaba pământului
apoi fac o reverență
celor care mulțumiți de lipsa mea de consistență
se văd deja infiniți
în schimb probabil voi rămâne pe vecie
un exponent numai bun la etalonat neantul
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre schimbare, poezii despre mulțumire sau poezii despre cunoaștere
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.