Scena
atârnă-n fereastră greoi cimitirul
și iarna se scurge pe cruci
e cald înăuntru se-ncinge delirul
tu noapte tu iarăși aduci
lumini luminând pe acei din departe
sau tot ce din ei a rămas
electrice raze de veghe la moarte
pătrund și prin mine au glas
în noapte în noapte se-aruncă lumină
pe scena cu-actori obosiți
nici măști nici discursuri nu-s după cortină
ci oase și viermi fericiți
poezie de Radu Ioan Tudosan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Radu Ioan Tudosan. [Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre viermi
- poezii despre noapte
- poezii despre măști
- poezii despre moarte
- poezii despre iarnă
- poezii despre fericire
- poezii despre electricitate
- poezii despre cruce
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.