Moş Crăciun soseşte la mako - în

treabă în barba scăpată de sub con
trol riguros de ştrandul termal... şi are
spune că are în traista încăpătoare
slipul şi ochelarii de soare în scufundare.

inima îi e grea -
cam cât un cap de iac triumfal.
omătul e mare -
cam până la brâu, poate o idee mai jos.

oamenii sunt în casele (c)lor - la albit
oscioare uşoare de pui grăitor - nu
se găseşte cineva să-i răspundă: cei
mai mulţi îşi fac somnul de după casă.

moşul are acces în grădini, dar curând
cizma din picior nu-l mai lasă
nicicum să mai degere inutil căutând
minerale de-ntărit sănătatea - renii

la sanie vor mânca în continuare bătaie
copiii nici ei nu se vor bucura de cadouri
cât timp bătrânelul puţin împuţit
nu-şi află apa călduţă şamponul şi pielea

în acelaşi bazin inundat energetic, de re
cunoscut după aroma de păsărică
la jumulit şi culoarea puţin roşietică
dacă stai să priveşti... spre apusuri.

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!