Luna aprig edegar
Ca-ntâiul om, așadar,
Cu mâini tremurânde,
Luna aprig edecar
Vreau s-o prind în unde,
Unde, luna- ban de aur-
În adâncuri saltă,
Albei nopți fiindu-i faur,
Iar iubirii haltă...
Printre iluzii deșarte
Mă pierd trăgând la edec
Și-ochiul lunii mă desparte...
De posibilul înec!
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre timp, poezii despre noapte, poezii despre mâini, poezii despre iubire, poezii despre bani, poezii despre alb sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.