Stins
Înconjurat de atâtea focuri,
Focul nu-l simt.
Acolo unde in mine ardeai,
A ramas doar asfințit...
Apus de soare,
Întunecata lume,
Cobară din cerul aprins,
Negru sol.
În nocturnul ochi
Perechi de flăcari
Îngheata a mea smoală
A sufletului stinsă.
Un suflet stins,
Picat in falsa eternitate,
La margine de prăpastie,
Cuprins de negru vis...
Ger ce taie
Crivat mormant de pai.
Eu, asternut,
Un suflet stins, tacut.
poezie de Corneliu Caluian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre suflet, poezii despre foc, poezii despre visare, poezii despre prăpăstii, poezii despre negru, poezii despre ger sau poezii despre Soare
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.