Blestem

O zi am fost în paradis cu tine
Şi ne-am iubit cu sete, impulsiv,
Deşi, printre suspine, obsesiv,
Spuneai că-mi dai ce nu mi se cuvine.

Şi-ai vrut să te desprinzi definitiv,
Dar drogul amintirilor revine
Şi-l alungăm spunând c-aşa e bine
Şi-l punem pe adio lait-motiv.

Dar liniştea zadarnic i-aşteptată,
Că, separaţi, din seară până-n zori,
Cu viaţa pe vecie bulversată,

Trăim, printre mesaje şi scrisori,
Blestemul de-a ne fi-ntâlnit o dată
Şi de-a ne despărţi de mii de ori.

poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!