Erezia o sută plus
De-o sută de ani mă nasc întruna
Pe Câmpia Română
Pe crestele Munților Carpați
Marea Neagră îmi ștampilează
orice nostalgie europeană
Cu Doina și Miorița
îmi tratez
orice junghi metafizic
Nu-mi pierd vremea
decât atunci când
n-am încotro
Punctele mele cardinale
sunt
Rusia America Dumnezeu și Franța
Dacă n-aș avea atâtea datorii
aș renunța
cu drag
la toți banii
Cu toate
că
nu-mi place
să recunosc
am prieteni
când
și
unde
nu mă aștept
Nevastă-mea
știe că-s gata oricând
și
mă lasă-n pace
Poezia
mai renunță
la
mine
Însă
eu nu renunț
niciodată
În rest
Cartea mea de vizită
rămâne
Shakespeare
Trăiască
România Mare
poezie de Costel Zăgan din Erezii de-o clipă II (29 noiembrie 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi și următoarele:
- poezii despre România
- poezii despre viață
- poezii despre timp
- poezii despre religie
- poezii despre prietenie
- poezii despre poezie
- poezii despre pace
- poezii despre oi
- poezii despre negru
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.