Străinul și vi(n)ul
Doamne, cine-o fi străinul
Acesta care sunt eu,
Care bea cu mine vinul
Și mă-nsoțește la greu?
Nu cumva ești chiar Tu, Doamne,
Și Te-ai deghizat în mine,
Să bem vinul astei toamne,
Iar la iarna care vine
Să rămânem împreună,
Să ne-ncălzim reciproc,
Spunându-ne-o vorbă bună,
Că n-avem lemne de foc?!
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre vin, poezii despre toamnă, poezii despre reciprocitate, poezii despre lemn, poezii despre iarnă, poezii despre foc sau poezii despre bunătate
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.