Auto... buze
Avea o rochie lungă până la ape cu un fermoar
rupt din păsări desfăcute. Mânecile îi
erau două cărări prin pădure.
Sub decolteu răsărea când apusul când
un curcubeu din nuațe bronzate.
Stătea câmpie peste picior și asculta
planeta umerilor cum dezvelea. Era desculț!
Pășea printre pantofii crescuți prin iarbă
printre ciorapii plini de frunze
printre mănușile cu crengile rupte.
Ne-am salutat!
Eu din autonuz... ea din stație!
Stația era pustie și avea plete lungi
sau poate... cine știe!?
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Alin Ghiorghieș. [Vezi și următoarele:
- poezii despre încălțăminte
- poezii despre rochii
- poezii despre păsări
- poezii despre păr
- poezii despre păduri
- poezii despre planete
- poezii despre picioare
- poezii despre frunze
- poezii despre curcubeu
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.