Dragoste și ură
Toți m-au urât
Pentru că i-am iubit.
Ori poate nu am știut să-i iubesc...
I-am sufocat cu iubirea mea pură.
Iertare! Nu mă pot împăca
Cu mine, cu voi...
Nu pot trăi în minciună!
Trebuie să plângă unul din noi...
Și acela sunt eu
Umbra trecutului
Ignorată de prezent,
În modul cel mai decent...
Sunt doar rămășița unei vieți
Trăite-n zadar.
Nu mă salvați!
Și nu-mi plângeți cu vânturi și ploi!
Nu voi repeta istoria iar!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre viață
- poezii despre plâns
- poezii despre vânt
- poezii despre trecut
- poezii despre superlative
- poezii despre salvare
- poezii despre prezent
- poezii despre ploaie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.