Foarte mulți
cred că poezia se scrie cam cum
ți-ai face o labă sau două de grizzly
(de altfel, foarte gustoase)
la un foc întețit cu alcool... nu
îmi vine să râd: dimpotrivă, poezia este atunci
când labele ursului grănicer
(de altfel, foarte duioase)
la vama puțin frecventată
a pustiei se înfig în cer și aproape că sfâșie (?!)
picioarele lungi ale stelelor
(de altfel, foarte păroase)
apoi se odihnesc pe obrazul
care-ți arată cum ochiul ar fi
superior unui umăr ce urcă spre frunte
cu inima bine
atât de bine și fals
scrisă în documente oficiale în care
foarte mulți
stau cu capul și cred
stau și cred
că poetul e un carnivor îmbibat
de alcoolul dorinței
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre vamă
- poezii despre urși
- poezii despre stele
- poezii despre râs
- poezii despre păr
- poezii despre picioare
- poezii despre odihnă
- poezii despre ochi
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.