Apă vie...
eu pentru tine-am strâns atâtea flori
însăilate pe crâmpeie de câmpie
și pentru tine-am tot cerșit la nori
prin ploi, măcar un strop de apă vie
eu pentru tine împleteam stinghere
coroane de timidă duioșie
te-am așteptat să vii atâtea ere
nemaivorbind de azi și veșnicie
eu pentru tine mă uitam la soare
crezând că printre raze stai pitită
și azi retina încă mă mai doare
de stângăcia mea nesăbuită
dar ai venit când nu te așteptam
te-am cunoscut, așa veneai și-n vise
lipind năsucul tău timid de geam
și reproșându-mi ușile închise
dar ai venit când trupul mi-i atins
de-a toamnei mele stea de promoroacă
cu licărul din ochi mai trist, mai stins
și cu ținuta rece și posacă
dar totuși ai venit. Din așteptări
un zâmbet mi-ai adus și duioșie
și iar te reîntorci la nicăieri
la stropul tău. De apă încă vie.
poezie de Iurie Osoianu (6 septembrie 2018)
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zâmbet
- poezii despre visare
- poezii despre tristețe
- poezii despre toamnă
- poezii despre prezent
- poezii despre ploaie
- poezii despre nori
- poezii despre neîndemânare
- poezii despre nas
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.