Dă-mi răgaz
Dă-mi răgaz a înțelege,
Tot ce-mi pare curios,
Noua literă de lege
Și trecutul... dubios.
Dă-mi răgaz a tot cuprinde
Ce aș vrea și îmi doresc,
Până unde pot întinde,
Taina unui... te iubesc.
Dă-mi răgaz a îți atinge
Vise, doruri și plăceri,
Când lumina se va stinge,
Peste clipele de ieri.
Dă-mi ragaz a ști nimicul
Și trecutul și păcatul
Când să pot opri ibricul,
Să n-ajung și eu, ca altul.
Dă-mi răgaz a fi iubire,
Nesfârșită și nebună,
Ca o frunză-n rătăcire
Pe-aripă de vânt, stăpână.
Dă-mi răgaz... măcar o clipă,
Să mă-nchin și să descânt,
Neputința care țipă,
În al buzelor cuvânt.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre trecut
- poezii despre lumină
- poezii despre iubire
- poezii despre vânt
- poezii despre visare
- poezii despre plăcere
- poezii despre legi
- poezii despre dorințe
- poezii despre dor
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.