Timpul unei picturi
Au ruginit culorile-n pictură,
și-au fost atâția ce și-ar fi dorit-o
atunci când strălucea, dar au privit-o
cu ochi ce înclinau spre aventură.
Era seninul, aerul cuminte
cuprins în zâmbet simplu de copilă
ce cară în ulciorul din argilă
răcoarea serii dintr-o zi fierbinte.
Din florile de-acolo, numai două
au rezistat în timp, prin puritate,
și au rămas frumoase, nepătate
decât, din când în când, cu stropi de rouă.
Iar timpul lor, complice de o vreme,
a-nlocuit clepsidra c-un pahar
în care apa, limpede-cleștar,
a-mpiedicat plecarea mai devreme.
Au ruginit culorile-n pictură,
și s-a-mbibat de-acum cu-atâta apă
încât e greu paharul s-o încapă.
A fost, și pentru timp, o aventură!
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre pictură
- poezii despre arte plastice
- poezii despre apă
- poezii despre zâmbet
- poezii despre seară
- poezii despre rouă
- poezii despre frumusețe
- poezii despre flori
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.