Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Era atât de mic, încât trebuia să stau în genunchi în fața lui.

aforism de din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian VeleaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Sunt disponibile și traduceri în spaniolă și arabă.
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

 

1
Andrei [din public] a spus pe 1 august 2008:
Elegant?
Aici as vrea sa vad pareri.
2
Domnica [din public] a spus pe 1 august 2008:
Puteai la fel de bine să stai pe vine. Ar fi fost o poziție la fel de sugestivă și mult mai potrivită.
3
Andrei [din public] a spus pe 1 august 2008:
Comentariu rautacios. Conotatie vulgara nemeritata.
Viata ne obliga uneori să stam in genunchi, sa ne prosternam in fata unor nulitati.
Lectia de umilinta.
Cred ca autorul asta a spus.
4
Domnica [din public] a spus pe 1 august 2008:
Bineînțeles că asta a spus autorul, Butulescu se numără printre preferații mei. Comentariul meu nu este unul serios, dar nici răutăcios. E hazliu. Autorul știe mai mult de glumă decât tine, Andrei, cel puțin așa vreau să cred.
5
vali [din public] a spus pe 1 august 2008:
nu sunt de acord cu Andrei.
viata te poate pune in genunchi in fata unor oameni mici, dar nu te poate umili.
umilinta e un asentiment, al celui care vrea sa se simta umilit.
nu cred ca autorul, care este un maestru al dualitatii, poate fi interpretat intr-un singur sens, si acesta fara pic de haz.
prefer spiritul Domnicai.
6
elena denisa [din public] a spus pe 1 august 2008:
nu cred ca e vorba de vreo lectie de umilinta ci de un adinc respect umil, plin de smerenie si recunoastinta sufleteasca
7
Andrei [din public] a spus pe 1 august 2008:
Vali are dreptate.
Haz există, dar destul de discret.
Sunt cazuri în viață, când "superiorul" tău este atât de neînsemnat, încât trebuie să îngenunchezi pentru a-l discerne.
Se creează impresia de prosternare, dar de fapt pentru a-ți zări "șeful", în micimea lui totală, trebuie să te apleci, trebuie să îngenunchezi.
Deci, așa cum spune Vali, autorul merge pe linia aceasta a dualismului paradoxal. Oricum, mie mi-a plăcut.

Comentariu

Numele (obligatoriu)

Adresa de e-mail (nu e publicată, este important să fie scrisă corect)

Dacă ai cont în Forum, este valabil și pentru comentarii sau alte facilități. Autentificare »

Comentariul trebuie să aibă un ton civilizat și să se refere la subiectul citatului, altfel va fi șters. Pentru mai multe informații despre criteriile pe care trebuie să le respecte comentariile, citiți Regulamentul.

Pentru a discuta despre alte lucruri decât cele care respectă tematica acestei pagini, se poate deschide un subiect în Forum.


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Discuții similare în Forum

Mai multe în Forum »

Fani pe Facebook