Castele de nisip
Soarele șifona valurile mării
Pașii stricau castelele de nisip
Vorbele rupeau impresia
Că ai fi fost în siguranță.
Malurile inundate acopereau
Ce nu mai era.
Aveam nevoie să construim un dig
Pentru oprit timpul.
Stabilopozii susțineau încă
Iluzia prelungirii verii.
Căldura vocii se reflecta
În fiecare privire.
La picioarele trecătorilor
Se afla dantela fin lucrată.
Tremurând în briza ocazională
Umbra copacilor străzii.
poezie de Ana Drobot
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Ana Drobot. [Vezi și următoarele:
- poezii despre castele
- poezii despre voce
- poezii despre vară
- poezii despre timp
- poezii despre siguranță
- poezii despre picioare
- poezii despre nisip
- poezii despre copaci
- poezii despre briză
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.