Până tu, doamnă
Prin ochii tăi am zărit
Din piatra ce o păzeam
Să nu fiu reînflorit
Cerul ce mi-l auzeam
In nisipul decăzut
Orologiului-n urlet
De trăsnet făr'fulger
A beduinului-n vaier
In albul și-ntuneric
Pe filă-n dune de vers
Lâsând urmă-n tuș ce-l vărs
Să-nteleg ce e nimic
Care lumea-l adună
In sfântă mască strană
Ce ma lăsat o stană
Până tu doamnă
Mai cules și aruncat
In șotronul curcubeu
Un eu sunt eu-n eul tău
In glas de vers derbedeu...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Petru Daniel Văcăreanu. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]Vezi și următoarele:
- poezii despre șotron
- poezii despre versuri
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre poezie
- poezii despre ochi
- poezii despre nisip
- poezii despre măști
- poezii despre curcubeu
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.