Melc, melc, codobelc!
Un melc nervos stătea ascuns in casă,
Fiind stresat că soața-i preafrumoasă,
Mânată de-un impuls adulterin,
A fost văzută-n casă la vecin.
Fierbând în sucul propriu, cu turbare,
Se tot gândea la dulcea răzbunare,
Ba chiar și la scenarii fanteziste,
Pe-o plajă înțesată de nudiste.
Pe cînd visa frumos, pe la chindie,
A auzit o dulce melodie,
Ce-l invita în calda zi de vară
Să-și scoată grabnic coarnele afară.
Simți în piept că inima-i tresaltă,
Căci vocea-i promitea un drum la baltă
Și chiar să plece-n vilegiatură
La Dunărea albastră, în clisură.
Tentat de-așa ofertă, cam bizară,
Din casă a iesit rapid afară
Și stimulat de visul său de aur,
A scos perechi de coarne ca de taur.
Dar din păcate n-a ajuns la apă,
Căci tragic, melcul a luat o țeapă,
Fiind zvârlit departe-n bălării,
Doar dintr-o simplă joacă de copii.
Morala
Când coarne ai și-o soața prea focoasă,
E indicat să stai mai mult pe-acasă!
fabulă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre viteză
- poezii despre vecini
- poezii despre tragedie
- poezii despre tauri
- poezii despre stres
- poezii despre soție
- poezii despre plajă
- poezii despre nudism
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.