Gălbeaza

De mâine am să-mi iau o carte,
Uite aşa, de pamplezir,
De sanchi, de estet în arte,
Un artefact şi un clondir.

O carte de poeme musai,
Scrisă de un înnobilat,
Cu Pulitzer, Herder, sau Büchner,
Să par şi eu un tip rasat.

Şi să recit plin de emfază,
Ca un talent ce mă prezint,
Spre turma prinsă de gălbează,
Din fastuosul labirint.

Pe scenă toţi! Strigă poeţii,
În stradă! Strigă vulgul tâmp,
La oase! Strigă exegeţii,
Iar eu închin clondirul strâmb.

Spre scena plină de emfatici,
Fir-aţi ai dracului cu toţi,
De-ncrâncenaţi şi antipatici,
De lirici, sperjuri şi bigoţi.

Originali în gălbinare,
Avem poeme de haiku,
În forme extraordinare,
Gălbeaza ca un paspartu.

Pe scenă toţi! Strigă poeţii,
În stradă! Strigă vulgul tâmp,
La oase! Strigă exegeţii,
Iar eu recit singur pe câmp.

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!