Vânzătoarea de ninsori
Cum te dezbraci copacii dau în floare
și simt în piept văpaia unui crin
de la zăpadă sufletul se-aprinde-oare
când te privesc și mor câte puțin
Și simt în piept văpaia unui crin
și trupul parcă-i flacără străină
între prea mult și iată prea puțin
ești noaptea devorată de lumină
Și trupul parcă-i flacără străină
de la zăpadă sufletul se-aprinde-oare
și cine pentru cine dă lumină
stă noaptea sub acestă întrebare
Cum te dezbraci copacii dau în floare
de parcă i-ar aprinde o ninsoare
poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre ninsoare
- poezii despre zăpadă
- poezii despre trup și suflet
- poezii despre suflet
- poezii despre noapte
- poezii despre moarte
- poezii despre lumină
- poezii despre foc
- poezii despre flori
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.