Căpițe de nebunie
Cioc, cioc,.. aud la ușă un zgomot.
Deschid și rămân uimit, un răvăș
și o coasă ruginită cam cât
vârsta ce o am fără vreun vers...
"Ascute-o", scria moartea hâdă!
Ce alerga acum ca o potaie
în urma mea, fugind de a ei baladă
să cosesc cu mea nebunie
curvo, hâdo să-mi fac căpițe
din iarbă de curcubeie, să dorm
în fânul de rouă cu albăstrite
versuri ondulate în copt, opt
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre versuri
- poezii despre poezie
- poezii despre vârstă
- poezii despre somn
- poezii despre rouă
- poezii despre nebunie
- poezii despre moarte
- poezii despre albastru
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.