Pescari de suflete
Inima doare...
Nimeni nu știe cât!
Au venit pescari de suflete
Să prindă perlele existenței..
Talpa frământă neputincioasă durerea.
O udă cu sânge...
Sufletul plânge!
Brațele se întind ca o caracatiță
Pe catafalcul cunoașterii.
Unde sunt oamenii?!
Un mediu acid care nu se mai poate numi Umanitate...
Toxic destin viitorul planetei
Va contopi.
Va răsări un deșert al tăcerii
Și moarte...
Nu vor mai exista verbe,
Nici noapte, nici zi...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre suflet
- poezii despre moarte
- poezii despre existență
- poezii despre viitor
- poezii despre verb
- poezii despre tăcere
- poezii despre sânge
- poezii despre plâns
- poezii despre planete
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.