Un fulg şi o bătaie

Trăind după teoriile altora
Sau după a filosofilor
Nu facem decât să fim umbre de reflexii
A unor idei ce a fost visuri
Rămase doar înscrisuri
Din neputinţa celor ce le-au visat
De a-şi trăi ce îşi doresc
Nu ce învaţă şi ţin minte
Prin subliminarea ce ţi-o impune
Cel ce a fost înainte
Cu alte decoruri, clipe, culori
Vrând frumuseţea unor curcubeie apuse
Şi povestite
Nerăsărind pe cele ce mor în noi
Din increderea că fericirea celuilat
E mai frumoasă decât cea a noastră
Ce rămâne in umbre în suflet
Uitând cu desăvârşire
Că ea fericirea
Nu are unitate de măsură
Culoare specifică, orare
E întotdeauna în păpădia inimii
Asteptând o adiere
A simţirii unice
Ce o are fiecare dintre noi
Căci nici doi fulgi nu seamnă
D-apoi două bătăi

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!