Vă rog, secera jos
Celor ce lingeți tușul de pe
Filele mele
Apoi lingând file cu limba
Pentru a căpăta laurii
De reflexie a ceea ce vă doriți
Atât vă spun
Sunt condei ronin
Nu sunt legat de nici o umbră
Care murdăreste fila literaturii române...
Ferițivă....
Si incercați să vă folositi
Inspirația proprie
Nu ceea salivată de pe alte file
Pline de sudoarea sangvină
A poetului ce se usucă
Cu fiecare vers pe care il scrie
In scrum din condeiul trupului
Arzând doar pentru a simți
Că poate zbura de aici
In fum nor ce-o fi
Numai să zboare
Din noroiul tușului
Ce-l radeți lingând alte creații...
Vă avertizez fără să glumesc!
Satira mea e cea mai dură
Din câte se pot găsi
O scot cu vârf de diamant
Al răbdării frământării mele
A cărbunelui cu care scriu
Din scrumul muiat cu cerneală
Ars mine din condeiul meu
Din lava creatiei
Unde turbam când vedeam
Ce faceți din literatura noastră
Cu
P ile
C unostinte
R elatii
Asa că vă rog frumos
Laba jos de seceră
Care taie iarba slovelor
Ce răsare din file
Ce o tăiați voi
Pentru a vă impleti
Cununi de lauri....
Căci voi intra in voi
Si nu cred că vreți să-mi cunoașteți
Fata demonică a roninului menestrel
Ce taie până in lava poeziei
Pentru a scoate diamante
De cuvinte...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre literatură
- poezii despre dorințe
- poezii despre diamante
- poezii despre cenușă
- poezii despre zbor
- poezii despre versuri
- poezii despre umor
- poezii despre sânge
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.