Vecina...
Cā mi-ai fost, că nu mi-ai fost,
Cā-mi vei fi sau nu-mi vei fi,
De-o fi noapte, de-o fi zi,
Toatā-mi ești și-mi ai un rost.
Cu un cost sau fār'-un cost,
De-ai uitat, ți-oi aminti,
Trupu-ți mândru ori anost
Știu: subit îți va-nflori...
Verde crud și roz, și pur,
În penumbrā și-n luminā,
Când vivant și când obscur,
Când în aer, când în tinā,
Te iubesc și te înjur,
Prea frumoasa mea vecinā!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vecini
- poezii despre verde
- poezii despre uitare
- poezii despre roz
- poezii despre noapte
- poezii despre mândrie
- poezii despre iubire
- poezii despre frumusețe
- poezii despre declarații de dragoste
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.