Mulțumesc îngerului de rouă
Iubirea pură cât voi
Ați încerca să o înnegriți
Între doi oameni de rouă ce se iubesc
Cu pietre cu noroi drăcesc
Ei mai tare in lumina ei strălucesc
Și pe voi vă orbesc
Fiindcă se albesc
Și la un moment dat
De o să treacă pe lângă voi
Cu zeci de mii de telescoape
Nu o să-i mai vedeți...
Fiindcă ea iubirea pură
Nu mai poate fi prinsă
De smoala ce vă ține pe voi
Prinsi în iadul de noroi
Nebăgând în seamă
Nici un punct negru
Al răutății de voi...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre negru
- poezii despre lumină
- poezii despre iubire
- poezii despre îngeri
- poezii despre telescop
- poezii despre răutate
- poezii despre rouă
- poezii despre religie
- poezii despre mulțumire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.