Paradisuri cântate
Zile rămân pe file-n scrum
muiat în sudori de menestrel nebun
cu gând de a zbura cu aripi de scoici
din abisurile de aici
unde florile sunt mai multe
pe morminte
morții oferite
cu râuri de regrete
otrăvite lângă păduri tăiate
și zări nevinovate gazate
copii lăsați cu aripi analfabete
vulturilor cu gheare avide după nestemate
lăsând bătrânilor zile cartonate
asteptând la colțuri firmituri aruncate
în a noastră complicitate
oarbă la adevăr și dreptate
de poeții cântată ca minunate
paradisuri de umanitate
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre muzică
- poezii despre zile
- poezii despre zbor
- poezii despre vulturi
- poezii despre timp
- poezii despre râuri
- poezii despre rai
- poezii despre păduri
- poezii despre prăpăstii
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.