Reflux
Când nu-ți mai văd deloc fața
Și trece încă-o lungă zi de vară,
Vechea, neodihnita, sălbatica-mi tristețe
Din culcuș se furișează-afară.
Ziua mi-i stearpa și-întreruptă
Lipsită de cântece și de culoare,
Asemeni unei faleze gri unde vântul
Geme din zori până-n amurg fără-încetare.
Pe plaja pustie la ora de reflux,
Dezvăluind stânci și răni ca ale mele,
Revino cântând, iubite, cum face marea
Sub lumina unui cer de stele.
poezie de Sara Teasdale, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre vânt
- poezii despre tristețe
- poezii despre timp
- poezii despre stânci
- poezii despre stele
- poezii despre plajă
- poezii despre ore
- poezii despre neodihnă
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.