Fascinanta și eterna durere
în noaptea asta blestemată
m-am lepădat de toate
de griji, păcate
se poate...
da, în lumea asta tristă și bolnavă, se poate
pe cerul efemer
țipă păsări de noapte
au ieșit la vânare
pe străzi schelete ambulante
e, noapte...
rătăcesc desculț
de gânduri
de dureri
de tăceri
de azi, de ieri
ce vrei, cât dai, cât ceri
de vrei ceva să iei
pe drumul vieții către nicăieri
picioarele sunt răni adânci și curg puroaie
curg șiroaie pe ăst drum
în eterna și fașcinanta cetate
offf, Doamne, ne vezi...
aici odată cânt
azi doar plâns tremurat în vânt
nimeni nu știe
de ăst plâns
în deșertul de cenușă
plânge un om
și nimeni nu'l ascultă
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre plâns
- poezii despre noapte
- poezii despre durere
- poezii despre vânt
- poezii despre viață
- poezii despre tăcere
- poezii despre tristețe
- poezii despre trecut
- poezii despre păsări
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.