Tom, de la zdrenţe la papillon

Vi-l amintiţi pe Tom O' Malley,
veteran " cat of the alley"?!
tot ca el, un biet motan,
ce-şi dă drumul pe burlan,
eu am fost până mai ieri,
alergat chiar de hingheri,
dar aşa printr-o minune,
am trăit să vă pot spune,
o poveste adevărată,
cu Regina cea bogată,
într-un mare stil lejer,
m-a uns, astăzi, cavaler,
sunt deci, Sir Împiedicatu',
a aflat de-acum tot natu'.
am conac lâng-o pădure,
sunt pe fel de fel de cure,
cură cu brânză Stilton
sau cu vodcă cu bulion,
Bloody Mary parcă-i spune,
nu puteau găsi alt nume,
bine, cura cu homari,
sfântă la parlamentari,
eu, mai nou sunt un pair,
cu blazon de trandafir,
într-o lume alandala,
dimineaţa fac mandala,
la amiază-o risipesc,
după masă aţipesc,
dar, vin dorurile grele,
dorul mahalalei mele,
dorul după şoricei,
dorul e firesc, ce vrei?!
de mă-ntrebi, îţi spun în faţă,
ca pair, aia nu-i viaţă,
e un vis de zile mari
cu motani miliardari,
nu fac mare tevatură,
viaţa fără aventură,
e de-a dreptul un plictis,
orişice mi-este permis,
niciun şarm nu mai găsesc
în al meu rost pisicesc,
dar pe facebook am aflat
de un caz mai izolat,
un motan de România,
înghiţise ciocârlia
şi atunci când mieuna,
mici concerte el dădea,
au adus experţi de-afară,
scărţâia ca o vioară,
vreau şi eu în România
să-mi înec melancolia
într-o prună sau o pară,
zic şi eu aşa-ntr-o doară,
ce-ar mai fi de povestit,
nu ştiu, cum sunt ameţit,
chiar şi prinţului englez,
nu-i găsesc vreun chichirez
într-un sat vechi transilvan
fără un pair motan,
eu, deci, sper să am bonne chance,
la o viaţă de suspense
ca pair de România,
cât mai este visteria.

poezie de Elena Malec
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!