Chemări în noapte
pășești suav pe coapsa lumii
zâmbești ușor
și-ai plâns în noaptea aceea, prima dată
în zori am făurit un munte
la polul mării de opal
unde fugeam lăsând în urmă totul
ne-au șlefuit și razele de soare
și ne pierdeam nebuni și goi în mare
eu timp, tu ora ce visam
astăzi neagră noapte mă apasă
imaginea s-a spart între pleoape
între noi a rămas un timp ireal
tu, regină, plecai peste ape
eu, un pas, uitat, trecător
te caut femeie iarăși în cursul tragic al vieții
mă apuc de zburat
îți scriu versuri pe coapsa fierbinte
și sărut timpul damnat
mi-ai zâmbit în bezna totală
și te-am iubit pe o rază
ce a țâșnit odată din ochi aprinși de dor
înnebunesc și strig în noapte
sunt vinovat că am iubit odată, o fată
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre noapte
- poezii despre zâmbet
- poezii despre vinovăție
- poezii despre viață
- poezii despre versuri
- poezii despre tragedie
- poezii despre sărut
- poezii despre prezent
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.