Țara numită România
Unde Dunărea aleargă
să-întâlnească marea,
Către lunea-întreagă
se deschide zarea.
În lumina zării
își așterne glia,
Țara mea de glorii
numită România.
De soare luminată,
cu aur poleită,
Pe români îi poartă
în lumea nesfârșită.
Din vremuri îndepărtate
purtăm cu noi mândria,
De a trăi frate cu frate,
aici, în România.
poezie de Dumitru Delcă (decembrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre România
- poezii despre țări
- poezii despre viață
- poezii despre patrie
- poezii despre mândrie
- poezii despre aur
- poezii despre Soare
- poezii despre Dunăre
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.