Înălțare
În lacrima credinței e-nălțare,
Mă bucur să pot plânge din iubire,
Mă-nalț spre cerul sfânt, spre nesfârșire,
Din bezna cea adâncă, înspre soare.
Cei ce nu cred, blestem fără lumină,
Se zbat cu neputința lor de ură...
Dar omul este sieși doar măsură,
În lacrimă-i spălată orice vină.
Atât de sus, încât ating înaltul!
E-atât de-aproape clipa izbăvirii,
Iar glasul ce-l aud e-al nemuririi,
Când am iertat, m-am contopit cu saltul.
O clipă am văzut nemărginirea:
E visul cel frumos, aprins pe strune,
Nu-i exaltare, este doar minune,
Iar dincolo de moarte-i doar iubirea...
poezie de Angela Irina Ghintuială
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre visare
- poezii despre vinovăție
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre plâns
- poezii despre mântuire
- poezii despre lumină
- poezii despre iertare
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.