Undeva
cu frunți de humă topită
cresc mesteceni
ca niște copile ce fură sărutul
prima oară
în pădurea rară
văduvită de stele
ajung doruri năvalnice
purtând la gât
zăgazuri cosmice
undeva
atât de aproape de cer
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre sărut, poezii despre stele, poezii despre păduri, poezii despre dor, poezii despre creștere, poezii despre copilărie sau poezii despre astronomie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.